Geopolitica microstatelor: arta supraviețuirii într-o lume a marilor puteri
Într-o epocă de volatilitate sistemică, în care ordinea internațională conturată după Al Doilea Război Mondial se fragmentează sub presiunea competițiilor hegemonice, prof. dr. Alba Popescu analizează la Colegiul Național de Apărare mecanismele profunde ale puterii. Abordarea sa explorează straturile tectonice ale geopoliticii, acolo unde tradiția, tehnologia și voința politică se intersectează.
Prof. dr. Alba Popescu evidențiază o dimensiune non-statală a geopoliticii, în interacțiune permanentă cu cea statală, și arată că statele mici nu sunt condamnate la irelevanță: ele pot transforma dezavantajele geografice în pârghii de influență.
Vaticanul și puterea spirituală
Cel mai mic stat al planetei, cu 44 de hectare și 882 de locuitori, a reușit să modeleze istoria umanității și să construiască o putere soft greu de egalat. Prof. dr. Alba Popescu explică influența Vaticanului prin patrimoniul său și prin Ordinul Iezuit, întemeiat în 1534, desființat în 1778 la cererea Austriei, Franței, Spaniei și Portugaliei și re-oficializat în 1814. Iezuiții au fondat orașe precum São Paulo și Asunción și au organizat învățământul pentru elite, iar în Transilvania au contribuit la formarea școlii ardelene. Deși aflat într-un anacronism față de laicitatea occidentală, Vaticanul continuă să influențeze politica internațională prin mecanismele sale de persuasiune.
Singapore și meritocrația
Independența din 9 august 1965 și retragerea britanică din 1971 au fost posibile datorită lui Lee Kuan Yew, „părintele statului modern singaporez”. Prof. dr. Alba Popescu arată că modelul singaporez s-a pliat pe cadrul civilizațional confucianist, în care ierarhia, disciplina și meritocrația sunt norme sociale firești. Statul, cu patru limbi oficiale, este un punct nodal al lanțurilor globale de producție și aprovizionare, deși nu dispune de resurse minerale și energetice. Securitatea îi este asigurată prin The Five Power Defence Arrangements, semnat în noiembrie 1971 cu Australia, Malaezia, Noua Zeelandă și Regatul Unit.
Djibouti și monetizarea poziției geografice
Poziționat la intersecția Mării Roșii cu Golful Aden, lângă Strâmtoarea Bab el-Mandeb, prin care trece peste 10% din traficul maritim mondial, Djibouti a devenit un „stat rentier”. Găzduiește simultan facilități militare ale Statelor Unite, Chinei, Franței, Japoniei, Italiei și Marii Britanii, iar peste 95% dintre mărfurile etiopiene tranzitează portul său. Datoriile față de băncile chineze au depășit 70% din PIB. Prof. dr. Alba Popescu subliniază că monetizarea poziției geografice funcționează doar cu o neutralitate politică bine balansată.
Andorra, Liechtenstein și Monaco
Andorra, co-principat condus de președintele Franței și episcopul de Urgell, și-a păstrat frontierele din 1278 până în prezent. Liechtenstein, dublu-enclavizat, își bazează securitatea pe Elveția, a aderat în 1995 la Spațiul Economic European și în 2011 la Spațiul Schengen. Monaco, cu 2,02 kilometri pătrați și cea mai mare densitate de locuitori din lume, și-a construit scutul geopolitic pornind de la cazinoul deschis în 1858 de frații Blanc, iar din 1869 nu mai percepe impozit pe venit.
Maldivele și statele amenințate de ape
Cu o altitudine medie de 1,5 metri, Maldivele se află pe traseele maritime responsabile de peste 80% din hidrocarburile comercializate global. Prof. dr. Alba Popescu descrie o geopolitică de tip pendul între India și China, în condițiile în care datoria publică depășește 130% din PIB. Conceptul de „națiune digitală în exil”, promovat de state precum Tuvalu, ridică întrebarea despre identitatea cetățeanului atunci când teritoriul dispare.
Luxemburg și inovația legislativă
Marele Ducat, cu 2.586 kilometri pătrați, a trecut de la o industrie siderurgică ce genera 30% din PIB la statutul de cel mai mare centru de fonduri de investiții din Europa. Prin legea adoptată în iulie 2017, garantează companiilor private dreptul de proprietate asupra resurselor minate în spațiu, pe principiul „cine extrage, deține”, fără a revendica suveranitatea asupra cosmosului. Găzduiește sediul Curții de Justiție a Uniunii Europene și al Agenției NATO pentru Sprijin și Achiziții.
Prof. dr. Alba Popescu concluzionează că, oricât de inovativă ar fi o națiune, ea rămâne supusă legităților geopoliticii, unde interesul național și proiecția puterii rămân constantele fundamentale.