Traseu ciudat al dronei ruse: a intrat în România, s-a întors în Ucraina, a traversat Moldova și a revenit la granița românească
În noaptea de 18 spre 19 noiembrie 2025, o dronă utilizată de Federația Rusă în atacurile sale asupra Ucrainei a avut un traseu extrem de neobișnuit, traversând succesiv spațiul aerian al României, Ucrainei și Republicii Moldova, înainte de a reapărea în apropierea graniței românești. Deși militarii români au avut autorizare să doboare drona, au decis să nu deschidă focul, o alegere care ridică întrebări asupra procedurilor de intervenție în astfel de situații delicate.
Incidentul a fost confirmat de Ministerul Apărării Naționale, care a precizat că drona a fost detectată intrând în România la ora 00:20–00:25, la aproximativ 8 kilometri de granița românească, pe direcția Vâlcovo (Ucraina) – Periprava – Chilia Veche, în Delta Dunării. În contextul atacurilor aeriene rusești asupra infrastructurii ucrainene din apropierea frontierei, două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, dislocate la Baza 57 Mihail Kogălniceanu, au decolat pentru a monitoriza situația aeriană.
După ce a zburat deasupra teritoriului românesc, drona a dispărut de pe radare în zona Chilia Veche, reapărând intermitent timp de aproximativ 12 minute, venind dinspre Colibași (Republica Moldova) către Foltești (județul Galați). Populația din nordul județului Galați a fost alertată printr-un mesaj RO-Alert la ora 00:59, după un prim avertisment transmis anterior în nordul județului Tulcea.
Traseu bizar al dronei ruse
Reconstrucția traseului dronei, bazată pe datele radar și pe punctele de apariție, sugerează că aceasta a intrat mai întâi în România din Ucraina, s-a întors spre teritoriul ucrainean, a traversat apoi spațiul aerian al Republicii Moldova și a revenit în proximitatea frontierei românești. Acest incident se înscrie într-o serie mai largă de survolări sau posibile violări ale spațiului aerian moldovean și românesc de către mijloace aeriene rusești.
Ambasadorul Rusiei a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău, în urma acestui incident, subliniind tensiunile crescute din regiune. Pe lângă cele două Eurofighter Typhoon germane aflate în misiune de poliție aeriană întărită, Forțele Aeriene Române au ridicat în aer și două aeronave F-16, configurând un dispozitiv mixt româno-german de monitorizare și intervenție.
Oficialii MApN au declarat că nu au fost raportate impacturi ale vreunui vehicul aerian cu solul, iar echipe de specialiști sunt pregătite să caute eventuale resturi, dacă apar indicii în acest sens. Colonelul Corneliu Pavel, purtătorul de cuvânt al MApN, a menționat că forțele aeriene au avut autorizarea de angajare a țintei, inclusiv pentru doborârea dronei, însă decizia operațională a fost să nu se tragă, având în vedere că semnalul apărea intermitent și ținta era confirmată doar pe radar.
Atacuri majore ale Rusiei în noaptea trecută
Incidentul cu drona se aliniază unui atac mai amplu al Rusiei asupra Ucrainei. În noaptea de 19 noiembrie, întreaga țară a fost afectată de întreruperi de curent de urgență, în urma unui atac masiv cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice, vizând în special orașele din vestul Ucrainei. Rusia a lansat peste 470 de drone și 47 de rachete, intensificând astfel tensiunile în regiune.