Psiholog social: „Plecarea lui Maduro nu înseamnă automat schimbarea sistemului”
Colette Capriles, psiholog social și profesoară de științe politice la Universitatea Simón Bolívar din Caracas, subliniază că dispariția lui Nicolás Maduro din fruntea Venezuelei nu va duce automat la o transformare a sistemului politic. Ea avertizează că statul, ca mecanism de control și coerciție, va continua să existe, chiar și în fața optimismului generat de plecarea liderului. Capriles descrie un stat care, deși nu mai îndeplinește rolul de furnizor de servicii publice, rămâne extrem de activ în supravegherea și reprimarea populației.
Un stat absent și omnipotent
Capriles evidențiază un paradox fundamental al statului venezuelean: acesta este simultan absent în domeniile esențiale precum sănătatea, educația și infrastructura, dar omniprezent în monitorizarea politică și în aparatul represiv. Această dualitate a permis regimului să se protejeze de amenințările interne, menținând controlul printr-o rețea complexă de loialitate care leagă armata, poliția și grupările paramilitare de centrul puterii.
O catastrofă economică transferată la populație
Regimul lui Hugo Chávez a fost construit pe legitimitatea electorală și redistribuirea bogăției petroliere. Cu toate acestea, prăbușirea prețului petrolului și politicile economice distructive ale lui Maduro au dus la o criză economică profundă, ale cărei efecte au fost resimțite brutal de populație. Capriles descrie această situație ca fiind „cel mai rău tip de capitalism primitiv”, caracterizată prin relații informale, piețe negre și dependență de conexiuni personale.
Venezuela, o societate traumatizată
Mesajul cel mai puternic al analizei lui Capriles este cel uman. Venezuela este o societate traumatizată, unde oamenii trăiesc cu frica disparițiilor, a hiperinflației și a pierderii rudelor. Tinerii, spune ea, sunt prinși într-un „prezent etern”, incapabili să își imagineze un viitor diferit. Schimbarea dorită nu este neapărat ideologică, ci existențială: venezuelenii caută un stat funcțional, previzibil și capabil să își respecte obligațiile de bază.
Adevărata tranziție este socială
Capriles subliniază că Venezuela nu se confruntă doar cu o criză de leadership, ci cu o criză profundă a structurii sociale, instituționale și psihologice. Vindecarea nu va veni dintr-o intervenție rapidă sau dintr-o simplă schimbare de regim, ci dintr-un proces lent de reconstrucție a încrederii și a instituțiilor. Așadar, adevărata tranziție pentru Venezuela nu este politică, ci socială, un proces care va necesita mult mai mult timp decât orice operațiune militară sau aranjament diplomatic.